Defrisarea padurilor devine o problema din ce in ce mai intalnita in tara noastra, si nu numai, avand in vedere ca nu intotdeauna se apeleaza la replantarea unor noi puieti care sa continue ciclul cresterii si al protejarii, astfel incat exploatarea lemnului in astfel de conditii nu poate fi considerata sustenabila. Iata ce efecte poate avea aceasta actiune.
Padurile sunt considerate plamanii planetei, fiind adevarate ecosisteme care sustin si afecteaza orice specie astfel incat, cand acestea dispar, vor avea un rol in ce priveste modul de viata al tuturor vietuitoarelor, putand declansa adevarate lanturi de evenimente cu rol negativ local, regional si chiar global. Defrisarea padurilor este o problema constanta in diferite tari, in principal din perspectiva actiunilor ilegale, desfasurate fara autorizatie, si a celor abuzive.
Ce este defrisarea padurilor
Defrisarile se caracterizeaza prin taierea copacilor din paduri intregi in vederea modificarii scopului terenului (pentru pasunat, constructii, agricultura). Cu alte cuvinte, absolut toti copacii de pe o anumita suprafata sunt inlaturati, fara a fi obligatorie regenerarea lor, desi in unele cazuri este posibila reinnoirea generatiei de arbori prin reimpadurire cu puieti. Presupune scoaterea radacinilor si a arbustilor, lemnul urmand a fi valorificat.
Se recurge la defrisari mai ales la tropice, acolo unde calitatea inconsistenta a solului duce la cautarea a noi terenuri pentru dezvoltarea agriculturii, in detrimentul padurilor. Cand este desfasurata irational, efectele sale vor include diferite dezechilibre in natura, de la seceta si pana la inundatii sau efect de sera.
Din pacate, importanta padurilor nu este un punct de maxim interes in politica globala, majoritatea acestor spatii verzi fiind puse in pericol de taieri masive desfasurate in ultimii ani. In Africa, Indonezia, Thailanda, Sri Lanka, Malaezia, China si chiar Brazilia se pierd domenii intregi de padure, rata de reforestare fiind relativ scazuta in raport cu cat se recolteaza.
Ce este padurea daca nu un intreg ecosistem format nu doar din arbori, ci si din vietuitoarele care salasluiesc acolo, oamenii depinzand de ele pentru oxigen si lemn, protejandu-i de diferite efecte climaterice? Pe langa asta, padurea este o adevarata sursa de inspiratie, de energie, materie si comunitate pentru oameni, modeland modurile in care evolueaza acestia si cum sunt influentati.
Padurile virgine, precum cea mai mare padure din lume, cea Amazoniana, sunt adevarate ecosisteme unde natura se dezvolta intr-o forma pura, care nu necesita sau incurajeaza prezenta umana, unde natura isi urmeaza cursul in toate aspectele sale, lemnul fiind reciclat intr-un ciclu natural de hranire pentru alti arbori.
Cauzele defrisarii
Despaduririle sunt cauzate de necesitatea lemnului ca materie prima, in primul rand. Alte posibile motive sunt intrebuintarea terenului in scopuri diferite de cel avut pana in prezent, in principal pentru terenuri agricole si constructii. Avand in vedere numarul crescut de oameni pe planeta, este cea mai importanta cauza pentru defrisare, unele studii, precum cel de la National Geografic, sustin ca in jur de 70% din portiunile de copaci taiati au lasat loc terenurilor pentru agricultura.
Totodata, National Geografic avertizeaza ca, desi importanta padurii pentru ecosistem ramane la fel de pregnanta, doar 30% din suprafata uscata a planetei noastre mai este acoperita de vegetatie de acest fel.
Alte portiuni de paduri taiate au fost efectuate pentru inlocuirea cu drumuri si cai ferate.
Lemnul poate fi folosit drept combustibil ori pentru fructificare in alte moduri, in locul padurii putand fi dezvoltate mine. Uneori, defrisarea este o consecinta a incendiilor puse sau accidentale.
In cazul in care supraexploatarea se pastreaza la aceleasi cote, NASA estimeaza ca padurile tropicale pot sa dispara in urmatorii 100 de ani.
Efectele
Este evidenta importanta ecosistemelor de padure pentru buna convietuire si supravietuire dintre specii. Despadurirea este unul din factorii esentiali ai schimbarilor climatice, precum efectul de sera cu consecinte asupra nivelului de trai. Cand speciile de plante si animale dispar complet din circuitul natural sau cand copacii se rarefiaza foarte mult, cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera creste deoarece nu mai este stocata in copaci (importanta dioxidului de carbon in fotosinteza plantelor este de crestere rapida a acestora prin acumularea sa si eliberarea de molecule de oxigen) si are loc efectul de sera, atmosfera fiind incalzita.
In plus, copacii lasati sa putrezeasca vor elibera in atmosfera depozitele de carbon retinute, crescand cantitatea acestuia, fiind una din cauzele incalzirii globale.
Lipsa unei paturi de padure va dezechilibra solul, care nu va mai putea acumula la fel de multa apa, crescand riscul inundatiilor si al alunecarilor de teren sau viiturilor in timpul sau in urma ploilor.
Importanta oxigenului pentru intreaga planeta este incomensurabila, caci il folosim in respiratie, fara acesta neputand trai.
Nu in ultimul rand, este estimat ca in padurea ecuatoriala nu au fost descoperite decat o fractiune din speciile de plante si animale existente, un motiv de continuare a cercetarilor si protejare a zonelor de acest tip. In mod similar, ecosistemul unei paduri de conifere poate fi analizat pe indelete in Europa si alte zone temperate, de pilda.
Posibile solutii
Importanta copacilor pentru oameni este incontestabila, iar exploatarea padurilor nu poate fi oprita complet. Insa, pot fi urmate scheme pentru defrisare si implementate programe de reimpadurire pentru a mentine efectele negative la minimum.
In primul rand, ar trebui stopata complet taierea pe suprafete mari – o padure defrisata pe suprafete ridicate este dificil de revalorificat in acelasi mod, avand nevoie de multi ani pentru a reproduce lemn matur.
In al doilea rand, ar trebui sa fie sustinute programe de inlocuire a lemnului taiat cu lastari.
Constientizarea este un alt aspect pe care pun accentul organizatii precum Global Forest Watch, care foloseste tehnologii prin satelit pentru a detecta si notifica respectivele comunitati atunci cand au loc defrisari in unele zone.
Situatia din Romania
Inca din anii 1990, fondul forestier de paduri din Romania este in pericol, in special din cauza defrisarilor ilegale. Potrivit unui studiu desfasurat de WWF privitor la informatii despre padure, in jur de 60% din actiunile de taiere sunt legale, iar miile de metri cubi de busteni disparuti nu au justificare din partea autoritatilor locale.
Cand te uiti pe harta judetelor cu paduri defrisate observi un trend ingrijorator, nu putine fiind cazurile in care autoritatile pot sa supraestimeze varsta arborilor din fondul forestier zonal, astfel incat acestia sa poata fi retezati.
Daca tii la sanatatea ta si la aerul curat si ai dori sa mergi cu cortul si in viitor, este important sa te implici in actiunile de educare, conservare si ecologizare caci poluarea padurilor ramane o problema, atat la nivel individual, cat si din perspectiva lucrarilor miniere. Pentru ca este necesara o reforma a fondului forestier si mai multa transparenta cand vine vorba despre defrisarea padurilor, mentine-te informat si atrage atentia autoritatilor, acolo unde este nevoie, existand si site-uri (Inspectorul Padurii Ro) unde poti apela pentru a semnala posibile ilegalitati in exploatarea forestiera.
Aici citesti mai multe despre volumul de lemn exploatat pana in 2018.
